Detector de cancer cât un bob de orez

O româncă a inventat un dispozitiv care „vede“ mai multe tipuri de cancer incipient. Descoperirea chimistei Raluca van Staden (40 de ani) ar putea revoluţiona lumea medicală. Aparatul determină, în numai şase minute, atât tipul de cancer, cât şi intensitatea sa.

Cel mai bun inventator femeie din lume". Acesta este titlul pe care l-a primit bucureşteanca Raluca van Staden la recentul Salon de inventică de la Geneva pentru microsenzorul care depistează în numai şase minute şi doar dintr-o singură picătură de sânge cancerul aflat încă la nivel molecular. „Este foarte important ca bolile să fie depistate în faze incipiente, pentru a fi eradicate rapid, cu cele mai mici costuri", susţine Raluca van Staden, doctor în chimie analitică.

Dispozitivul este de dimensiunile unui bob de orez şi are la bază un microsenzor. „În prezent, microsenzorul pe care l-am prezentat la Geneva poate depista patru tipuri de cancer: de sân, de ovare, de prostată şi gastro-intestinal şi poate fi extins la toate tipurile de cancer existente", susţine van Staden.

Un produs 100% românesc

Invenţia este sută la sută românească şi a fost realizată din bani publici. Următoarea etapă este realizarea unui dispozitiv în care acest sensor să fie integrat. Pentru aceasta, Raluca van Staden colaborează cu firma MB Telecom, care aparţine lui Mircea Tudor, laureat cu Marele Premiu al Salonului de la Geneva, din 2009.

Aparatul, care va fi asemănător unui laptop, va include un computer care va analiza proba de sânge, va furniza rezultatele analizei, le va stoca într-o bază de date şi le va transmite pentru alte prelucrări. Se estimează că dispozitivul va fi finalizat în noiembrie, când va intra în testări. „Vom aloca patru specialişti şi estimăm că ne va costa, până la faza de testare, aproximativ 500.000 de euro", susţine cercetătorul Mircea Tudor.

După ce vor fi realizate primele exemplare, aparatul va parcurge o perioadă de testări. Rezultatele pe care le va furniza vor fi comparate cu rezultatele obţinute în laborator, prin metodele curente. „În funcţie de rezultate, vom decide când vom trece la producerea în serie a dispozitivului. Abia apoi se va pune problema vânzării acestui aparat în străinătate", a mai declarat Tudor.

Tehnică riscantă

Invenţia a stârnit deja o serie de controverse în lumea medicală. „Am auzit şi eu despre această descoperire, dar mi-e greu să cred în acest senzor. Cancerul este o boală foarte complexă şi greu de depistat. Să afli în doar şase minute dacă pacientul suferă de cancer sau nu e mai dificil. Mi-ar plăcea să văd această invenţie şi să aflu mai multe detalii", spune conf. dr. Daniel Coriu, şef secţie Hematologie şi Transplant Medular, Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti.

Dr. Monica Dragomir, şefa secţiei de oncopediatrie de la Institutul Fundeni, consideră riscantă folosirea invenţiei pentru diagnosticarea cancerului. „S-a vorbit despre markerii tumorali pentru stabilirea diagnosticului. Nicăieri în lumea asta nu sunt folosiţi pentru a depista cancerul. Markerii tumorali nu cresc în toate cazurile astfel că nu se elimină faptul că pacientul are cancer".

„Va fi de mare ajutor"

Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Cancer din Bucureşti (COPAC), este convins că invenţia premiată la Geneva va aduce beneficii atât medicilor specialişti în oncologie, dar mai ales pacienţilor sau celor aflaţi în situaţia de a avea o astfel de maladie.

„Am aflat despre invenţie şi m-am bucurat. Cu siguranţă va fi de mare ajutor. Un diagnostic primit în faza incipientă îi va face şi pe oameni să fie mai puţin îngrijoraţi şi agitaţi când vine vorba de sănătate. De cele mai multe ori, omul află de boală când semnele acesteia sunt agravate", a declarat Irimia.

Mai mult decât atât, în opinia preşedintelui COPAC, aparatul va însemna şi o reducere semnificativă a cheltuielilor întrucât cancerul depistat în faza de început necesită un tratament mai puţin costisitor. Deşi crede că pentru început specialiştii ar putea fi reticenţi să-l folosească, Cezar Irimia s-a arătat încrezător că noua tehnică de depistare a cancerului va fi eficientă şi va fi adoptată de medici.

OFERTELE CURG

Odată cu premiul obţinut la Geneva au început să curgă şi ofertele din partea unor firme prestigioase. Raluca van Staden le-a refuzat însă pe toate. „Am dorit ca acest dispozitiv de depistare a cancerului, unic în lume, să fie un produs exclusiv românesc", a spus Raluca van Staden.

Aparatul va fi portabil

Invenţia Ralucăi van Staden este un micro-senzor cât o boabă de orez de cinci milimetri. Unicitatea invenţiei constă, se pare, în materialul din care este realizat senzorul, dar despre care inventatoarea nu a vrut să vorbească. Senzorul depistează biomarkerul (substanţă produsă de organism specifică fiecărei boli în parte) diferitelor tipuri de cancer. „Prin caracteristicile sale, acest senzor este unic în lume", a precizat Raluca van Staden.

Aparatul în care va fi înglobat va fi uşor de folosit, astfel încât va putea fi utilizat şi de asistenele medicale, nu doar de medici. Acesta va fi portabil precum un laptop. Aparatul de depistare a cancerului nu este recomandat publicului larg. „Ţinând cont de cât le este de teamă oamenilor de cancer, nu este bine să ai acest aparat la domiciliu, pentru că poate exista riscul să provoace psihoze", a atras atenţia Raluca van Staden.

„Cancerul trebuie lichidat din timp"

Cercetătorul Mircea Tudor, cel care va realiza dispozitivul final în care va fi integrat senzorul inventat de Raluca van Staden, susţine că nicio instituţie a statului nu i-a contactat după succesul de la Geneva. „Nu am primit nicio propunere. Dar am atras admiraţia comunităţii internaţionale a inventatorilor pentru că am reuşit să realizăm un aparat unic în lume, care surclasează toate celelalte metode de investigaţie folosite astăzi, scumpe, cu intervenţii care agresează organismul şi care durează incomparabil mai mult. Cancerul este un pericol care trebuie lichidat înainte de a se manifesta, ceea ce sperăm că va face aparatul nostru", spune Mircea Tudor.

Societatea pe care Tudor o conduce, MB Telecom, este specializată în procese de automatizare, ingineria traficului şi sisteme de securitate. „Va fi nevoie doar de un hardware specializat şi de dezvoltare de soft. Acest aparat va conţine un microcomputer integrat care va analiza datele furnizate de senzor pe baza probei de sânge, prelevată doar dintr-o picătură, va memora informaţiile într-o bază de date şi va transmite date către alte prelucrări, oricât de complexe", este de părere Tudor.